Ce sunt dezastrele naturale?

Dezastrele naturale sunt efectul unor hazarde naturale (ex: inundatii, alunecari de teren, eruptii vulcanice, etc)

Pierderile cauzate de aceste dezastre depind de capacitatea populatiei de a face fata hazardelor, ceea ce se numeste rezilienta. Dezastrul natural se produce cand "hazardul intalneste" vulnerabilitatea.

Un hazard natural nu va deveni niciodata un dezastru natural in zone in care nu exista "vulnerabilitate. Dezastrul complex se refera la consecinte ( la combinarea acestora si la marirea numarului de pierderi economice si umane). 

Eruptiile vulcanice

Vulcanii sunt cratere pe suprafata pamantului prin care erupe magma, gaze si alte materiale. Ele se gasesc in limitele placii tectonice dar exista si pe locurile fierbinti ale Pamantului, cum sunt I-le Hawaii.

Unii vulcani erup exploziv, altii mai incet. Vulcanii explozivi prezinta multe potentiale amenintari incluzand gaze toxice, valurile piracalstice (fragmente de roca fierbinte si cenusa), nori arzatori si o mare cantitate de cenusa.

Protejarea de dezastrele naturale

Dezastrele naturale ne pot lua prin surprindere si ne pot lovi in orice moment. In functie de zona de ;locuit, dezastrele naturale ce ar putea lovi sunt tornada, uraganul, cutremurul, inundatiile si incendiul

Pentru a te proteja de aceste dezastre, in primul rand trebuie sa te interezezi ce fel de dezastre naurale ar putea lovi zona in care locuiesti. F ao iesire de rezerva in caz de incendiu. Asta inseamna ca in fiecare camera trebuie sa existe doua iesiri. Fa si un traseu de evacuare si lasa-l la indemana. Pune intr-un rucsac bunuri de prim ajutor, apa si alimente neperisabile.

Tornadele

Tornadele sunt coloane de aer ce se rotesc repede, asociate cu puternice furtuni. O singura furtuna poate cauza mai multe tornade si o tornada poate avea mai multe vortexuri. Vantul este principala amenintare in cazul unei tornade, cu viteze care depasesc 330 km/h.

Aceste vanturi puternice pot distruge rapid cladiri, si, in unele cazuri, intregi comunitati. Grindina este asciata si ea cu furtunile tornadice si este de asemenea capabila sa cauzeze pagube enorme in scurt timp.

Incendiile naturale

Sunt un fenomen complex care poate provoca pierderi de vieti omenesti si distruge valorile materiale uneori incalculabile.

Viata ne-a deminstrat ca unele incendii s-au transformat in catastrofe. Cauzele incendiilor de mare amploare sunt traznetul, radatia solara, prin acumulare in timp a masei uscate. La incendiile de padure, combustibilul principal este format din masa de arbori, indiferent daca sunt verzi sau uscati.

Prin aprinderea lor au loc doua procese succesive: ridicare temperaturii intre 250-400 grade C ce permite inceperea distilarii lemnului si emiterea de gaze tip metan.

Tsunami

Tsunami-ul sau vantul marec reprezinta o unda energetica de tip mecanic ce se propaga prin apa oceanelor, ca  urmare a producerii unor eruptii vulcanice subacvatice sau si aunor cutremure submarine sau de coasta foarte puternice.

Cauzle apritiei tsunami-ului sunt prabusirea unor asteroizi in oceane, saiseme sau alunecari submarine si disclocari bruste de ghetari in oceane. 

Furtunile

Furtuna este un fenomen meteorologic care consta in ploaie si descarcari electrice, si aproape insotita intotdeauna de vanturi puternice, de peste 50 km/h. La un moment dat, doi curenti foarte diferiti de aer, curenti  interactioneaza intre ei si creeaza energie statica, energie care duce la descarcari electrice si apare ceea ce numim tunet si fulger, apare apoi ploaia.

Si Romania este sub semnul furtunilor. Vantul a batut cu 100 km/ora si a luat din acoperisuri si arbori, iar 40 de localitati au ramas fara electricitate.

Vijelia

Vijeliile sunt vanturi puternice, uneori cu caderi de zapada. Vileliile fac prapad in tara. Primavara anului acesta a fost destul de rece. In loc de soare si temperaturi placute, Romani a fost maturata  in aceasta primavara de vijelii.

In orase ca Drobeta Turnu-Severin, vantul a smuls acoperisuri de pe mai multe cladiri, iar cateva panouri publicitare au fost puse la pamant. In acest judet s-au inscris furtuni.

Calamitatile naturale

Calamitatile naturale mai sunt cunoscute si ca hazarde naturale. Acestea sunt atmosferice: schimbarea climei, seceta, uraganele, zapada si gheata, furtunile, tornadele si incendiile. Geologice sunt: cutremurele, inundatiile, alunecarile de teren, tsunami-utrile si vulcanii.

Calamitatile naturale au fost intotdeauna niste provocari pentru populatia aflata in zona cu potential. Calamitatile naturale se manifesta si in functie de sezon sau probabilitate de aparitie.

Cutremurele de pamant

Cutremurul sau seismul sunt termeni folositi pentru miscarile pamantului ce constau in vibratii originare in zonele interne ale Terrei, propagate in foema de unde prin roci. Aceste vibratii rezulta din miscarile placilor tectonice, fiind des cauzate de o actiune vulcanica.

In unele tari, cutremurul este folosit doar pentru miscari ale placilor tectonice care provoaca daune majore si seism sau miscari seismice pentru cele care trec neobservate.

Ploile acide

Ploaia acida este  forma de polure atat a aerului cat si a apei in care acizii sin aer produsi de uzine de poluare atat a aaerului cat si a apei in care acizii din aer, produsi de uzine de producere a energiei electrice si alte surse, cad pe pamant in diferite regiuni. Actiunea corosiva a ploii acide provoaca pagube incomensurabile mediului inconjurator. Problema incepe cu producerea dioxidului de carbon si a oxizilor de azot prodsi prin pierderea combustibilului fosil.

Urmari ale ploii acide pot fi observate mai ales in Estul Americii de Nord, in Europa, Japonia, etc.

Uraganele

Cicloanele tropicale sunt celule de mica presiune mult intensificate care isi au originea si isi petrec majoritatea "vietii" in oceane. In Oceanul Atlantic, ele sunt numite uragane. I Oceanul Pacific sunt nunite taifune.

Uragenale sunt alimentate de temperaturi mari si aer umed; cnd un uragan se misca pe uscat, tinde sa-si piarda sin intensitate. Furtunile tropicale devin uragane cand vantl atinge 74 km/ora sau mai mult.

Intr-un uragan, usile si ferestrele caselor sunt sparte de pietrele adunate de vanturile ce se rotesc in mijlocul lor. De asemenea, uraganele cauzeaza contaminarea apei potabile si intreruperea serviciilor utilitare.

Grindina

Grindina este un alt fenomen ce insoteste furtuna si poate produce, de asemenea, multe stricaciuni. Anunal, doar in SUA, grindina produce recoltelor agricole, pagube ce totalizeaza aproximativ 1 mld de dolari, paguba proprietatilor si septelul.

In 1985, in India, o furtuna groaznica, insotita de grindina, a ucis 246 de persoane.

Seceta

Un hazard natural poate fi cuzat si de lipsa unuii element natural cum ar fi ploaia in cazul secetei. Seceta reprezinta o perioada extinsa de recipitatii sub nivelul normal si golirea depozitelor de apa sin sol. Aceasa are loc cand mai multa apa este luata dintr-un rezervor decat cea adagata. 

Este rezultatul unei combinatii de persistenta a presiunii mare intr-o regiune care ar produce precipitatii putine sau ne-existente,si folosirea ecesiva a aapei pentru activitatile umene.

Rezultatele secetei pot fi miscrarea lanutilor si a rezervei de hrana.

In tara noastra

Se poate observa in decursul ultimilor ani, o istorie bogata in calamitati naturale si evenimente catastrofale cauzate de activitatea umana.

Cauzele primelor fenomene, cele de origine naturala, trebuie cautate in structura geo-morfologica a teritoriului tarii noastre. Sunt bine cunoscute in acest sens, punctele vulnerabile prin traditie, la cutremure si inundatii.

Zona geografica in care se gaseste amplasata tara noastra este caracterizata in ultimii ani, de un proces de modificari ale unor caracteristici geo-climatice, ceea ce a dus la manifestarea unor factori de risc.

Ploile abundente (ruperile de nori)

Sunt ploi torentiale care se manifesta prin excesul de precipitatii la metru ptrat. O primavara ori o vara presarata cu ploi abundente poate avea efecte devastatoare asupra culturilor.

In verile caniculare, zilele consecutive cu ploi abundente au un impact pozitiv asupra plantelor sin gradina, slabite din cauza temperaturilor foarte ridicate, a umiditatii scazute si a uscaciunii aerului. In restul anului, cand temperaturile nu ating valori excesiv de mari, precipitatiile prea abundente pot determina o serie de consecinte la nivelul culturilor si nu numai.

Inzapezirile

In atmosfera inalta, ploaia este adesea initial inghetata sub forma de zapada sau gheata, chiar si vara.

Iarna si gheata sunt cunoscute ca hazarde pentru cei ce traiesc in sone muntoase sau in regiunile nordice la 35 grade altitudine nordica.

Intreruperea curentului electric prelungita, accidente rutiere, intarzierea transporturilor si sosele periculoase sunt cauzate de inzapezire.

Inghet (temperaturi sub -15 grade C)

Inghetul si bruma sunt fenomene meteorologice legate de scaderea temperaturii sub 0 grade C in aer si la suprafata solului. Prin inghet se intelege coborarea temperaturii stratului de aer langa sol sub 0 grade C, in perioada calda a anului ( perioada de vegetatie a culturilor).

Dupa cauzele pe care le determina, ingheturile sunt de trei tipuri: ingheturi advective, ingheturi de radiatie si ingheturi mixte.

Intensitatea si durata acestor ingheturi depinde in foarte mare masura de forma reliefului, de starea suprafetei solului si de umiditatea solului.

Inundatiile

Inundatiile sunt volume de apa ce trec peste albiile raurilor, lacurilor sau coastele oceanelor, scufudand regiuni de pamant care de obicei nu erau scufundate. Ele sunt evenimente naturale in viata fiecarui lac, rau sau ocean. O inundatie poate fi cauzata de precipitatii intense si prelungite, valuri cauzate la furtuna, prabusirea barajelor, etc.

Din moment ce majoritatea populatiei traieste in apropierea malurilor unui rau, lac sau ocean, inundatiile sunt o amenintare majora pentru sute de milioane de oameni cauzand pierderea vietilot, proprietatilor si contaminarea apelor potabile.

Poleiul

Poleiul este o depunere solida sau opaca, ce se formeaza in urma inghetarii picaturilor supraracite de ploaie sau burnita ce cad pe suprafete cu temperatura intre 0,1 ai -1,0 grade. Depunerile de polei sunt desosebit de perilculoase, provocand pagube economiei:  livezilor si suprafetlor forestiere. De asemenea, pot ceda sub greutatea poleiului, cablurile telefonice, electrice, etc.

Transportul rutier este si el perturbat, iar uneori intrerupt din cauza stratului alunecos de pe carosabil, trotuare, etc.

Schimbarea climei

Toate regiunile planetei prezinta un risc sa fie influentate de hazardele produse de schimbarea climei. Cu o marire a temperaturii globale, este foarte posibil ca atat numarul cat si intensitatea furtunilor sa se mareasca in multe regiuni ale lumii. De asemenea, este posibil ca multe regiuni aride sa devina si mai uscate si sa inceapa sa se extinda.

Riscul depinde de natura schimbarilor in circulatie atmosferica si de caracteristicile mediului local.

Caderi de meteoriti

Probabilitatea ca obiectele cosmice sa patrunda in atmosfera pamantului este extrem de redusa. Ce mai mare parte a corpurilor cosmice care patrund in atmosfera sunt reprezentate de praf cosmic si prin meteoriti de mici dimensiuni, care se aprind in atmosfera inainte de a ajunge pe suprafata solului. Din estimari, pe Terra cad anual 10 mii de tone de meteoriti, iar Pamantul pierde in Cosmos anual ca 700 de tone. Este o cantitate infima in raport cu masa totala a Pamantului.

Caderi de zapada (avalanse)

Avalansa reprezinta o masa importanta de zapada care se pune in miscare si aluneca in jos pe versantul unui munte. O avalansa poate duce la vale mii de tone de zapada, precedata de o unda de soc care spulbera si striveste orice se afla, aceasta este un fenomen nivologic (determinat de zapada).

Acest fenomene se inscriu printre cele mai dramatice evenimente ale muntelui si reprezinta un pericol pentru populatia montana din numeroase tari ale lumii.

Miscarile straturilor de zapada

Grosimea zapezii proaspete este considerata factor esential in declansarea avalanselor. Se considera ca prezinta un anumit risc pentru turisti (30-50 cm), cai de comunicatie (40..70 cm) si o catastrofa (110 cm).

Momentul deplasarii este in functie de valoarea precipitatiilor si de structura stratului de zapada. Vanturile puternice insotesc sau premerg avalansele. Sunt si situatii cand nu vantului declanseaza avalansele. Deci riscul miscarilor straturilor de zapada depinde de importanta precipitatiilor si structura zapezii. 

Alunecarile de teren

Alunecarile de teren sunt considerate o deplasare a rocilor care formeaza versantii unor munti sau dealuri, pantele unor lucrari de hidroamelioratii sau a altor lucrari de imbunatatiri funciare.

Cauzele alunecarilor de teren constau in principal in actiunea apelor de suprafata sau a celor urbane, actiunea inghetului, fectul alunecarii rocilor, actiunea vibratiilor si efectul miscarilor seismice.

Existenta alunecarilor de teren, precum si a teritoriilor de alunecare este o realitate obiectiva, creata de dezvoltarea evolutiva a regiunii si complicata de activitatile omului.